Dupa finalizarea articolelor despre autosugestie, mi-am propus sa va prezint cateva tehnici de hipnoza, incepand de la cele mai simple si pana la cele mai avansate. Insa am realizat ca este nevoie de o introducere prealabila pentru a putea intelege elementele fundamentale ale tehnicilor avansate.
In urmatoarele 2 articole mi-am propus sa abordez o tematica interesanta: limbajul sentimentelor vazut din perspectiva unui hipnotist.
Creditul pentru informatiile prezentate in acest articol si in articolul urmator apartine lui Calvin Bayan, autorul cartii “Limbajul Secret al Sentimentelor”, unul dintre cei mai respectati hipnoterapeuti si traineri.
Ce sunt emotiile?
O emotie este motivatie in forma pura – este presiunea psihologica de a actiona. Rolul emotiilor este de a ne anunta atunci cand necesitatile noastre nu sunt satisfacute si de a ne motiva sa actionam pentru a le satisface.
Toate emotiile au un scop pozitiv: sunt mesajele data de subconstient pentru a ne determina sa actionam in scopul de a depasi o situatie dificila.
De exemplu: maniaeste o emotie care ne spune ca percepem o anumita situatie sau o actiune ca fiind incorecta fata de noi. Aceasta emotie ne motiveaza sa actionam pentru a remedia situatia si de a restabili corectitudinea.
Vinaeste o emotie care ne spune ca percepem o situatie in care noi nu suntem corecti fata de o alta persoana (sau de propria persoana). Ne motiveaza sa actionam pentru a restabili corectitudinea, pentru a ne reabilita fata de acea persoana si de cele mai multe ori “cere o pedeapsa”, la un nivel constient sau subconstient.
Ce sunt sentimentele?
Sentimentele sunt expresia in plan fizic al emotiilor pe care le traim, sunt reactia fizica a corpului ca raspuns la emotia respectiva generata de subconstient.
Mania cauzeaza de exemplu cresterea pulsului, contractarea musculaturii (fight or flight), pregatirea corpului pentru actiune.
Este interesant ca, desi avem cu totii sentimente, suntem atat de putin constienti de acestea. De faptcei mai multi oameni isi traiesc viata fara a constientiza 80-90% din sentimentelele pe care le traiesc.
Este la fel de interesant un alt aspect: desi suntem constienti de o mica parte a sentimentelor noastre, de cele mai multe ori nu “ascultam mesajul” pe care il primim sau il intelegem gresit. In acest caz avem de o modalitate de a lucra cu emotiile – aceea de a ne distrage de la aceste emotii folosind un element care ne capteaza temporar atentia, care ne “anesteziaza” emotional, cum ar fi fumatul, mancatul in excess, munca in exces etc.
Reprimamastfel aceste emotii in interiorul nostru iar de fiecare data cand simtim “emotia negativa”,folosim elementul de distragere si generam prin repetitie un comportament de cele mai multe ori nociv.
Va aduceti probabil aminte de conceptul conditionarii pavloviene despre care am discutat – in acest fel reusim sa “ne programam” obiceiuri negative!
Cand ne distragem in momentul in care simtim o emotie neplacuta, tratam doar un simptom, nu si cauza care genereaza acea emotie.
Iar cauza acelei emotii este necesitatea pe care o avem nesatisfacuta. De exemplu: tristetea ne spune ca am pierdut ceva sau pe cineva drag si avem nevoie sa recastigam ceea ce am pierdut sau sa inlocuim pierderea prin ceva echivalent. Atat timp cat nu actionam pentru a raspunde acestei necesitati, nu exista suficienta mancare sau alcool care sa rezolve aceasta cauza.
Ne vom simti mai bine mancand o ciocolata de exemplu, insa dupa scurta vreme vom avea nevoie de inca o ciocolata pentru a “ne automedica” iar ciclul “ma simt trist – mananc o ciocolata” va continua in detrimentul siluetei.
Insa lucrurile nu se opresc aici. La un moment dat, dupa ce am cazut in capcana “ma simt trist – mananc o ciocolata”, apare sentimentul secundar al frustrarii pentru ca ceea ce facem nu ne aduce rezultate decat pe termen scurt. In plus vom avea nevoie de o noua garderoba. Cu cat vom continua sa ne distragem mai mult folosind ciocolata, cu atat frustrarea creste. Mancam mai mult si mai des fara niciun rezultat pozitiv. Insa frustrarea si kilogramele in plus vor creste in continuare.
Sentimentul secundar al frustrarii are si el un mesaj: ne spune ca trebuie sa facem altcevapentru ca ceea ce am facut pana atunci nu a adus niciun rezultat. Ne anunta ca mergem intr-o directie gresita si ca ar trebui sa facem altceva pentru a ne satisface emotia pe care o simtim.
Cand frustrarea atinge cote maxime, un sentiment tertiar isi face aparitia: depresia.
Depresia in acest caz are rolul unei supape de suprapresiune: in acest moment ne salveaza de la o situatie autodistructiva si suspenda momentan sentimentul pe care il reprimam mancand ciocolata. Nu ne mai simtim deocamdata tristi, ne simtim deprimati. Bineinteles ca sentimentul de tristete reapare dupa o vreme si ciclul se reia: tristete – distragere – frustrare – deprimare.
Sentimentul tertiar al depresiei ne spune “renunta, te ranesti mult prea mult daca vei continua sa faci ceea ce ai facut pana acum”.
Cand eforturile noastre repetate de a rezolva emotia sunt sortite esecului, frustrarea devine mai puternica decat speranta de a iesi din situatia respectiva. Incepem sa simtim ca nu are rost sa mai incercam. Ne simtim fara speranta iar lipsa sperantei duce la lipsa de actiune, motivatia dispare si apare depresia. Astfel depresia poate fi considerata la polul opus sperantei – un mesaj al neputintei si al pasivitatii. Speranta si depresia se exclud reciproc, nu pot coexista.
Este important sa realizam, cand dorim sa intelegem emotiile, ca avem doua posibilitati, doua stari emotionale: ori suntem intr-o stare in care avem o necesitate satisfacuta, stare pe care o percepem placuta din punct de vedere emotional, ori suntem intr-o stare in care nu avem acea necesitate satisfacuta si atunci suferim din punct de vedere emotional.
Cum putem decodifica si intelege “mesajul secret” al sentimentelor noastre?
Veti afla in urmatorul articol o metoda de a realiza acest lucru.